Incepe CM de handbal masculin!

Cele mai bune 24 de echipe masculine de handbal din lume participă între 11 și 29 ianuarie la ediția 2017 a Campionatului Mondial, găzduită în mai multe orașe din Franța.

Franța, campioana mondială en titre, Danemarca, campioana olimpică en titre, și Germania, campioana europeană en titre, sunt marile favorite la medaliile de aur, în timp ce Spania, Islanda, Qatar și Croația pornesc din postura de outsidere.

Franța, echipa gazdă, este și deținătoarea celor mai multe titluri (5 — 1995, 2001, 2009, 2011, 1015), urmată de România (4 — 1961, 1964, 1970, 1974), Suedia (4 — 1954, 1958, 1990, 1999), Germania (3 — 1938, 1978, 2007), Rusia (2 — 1993, 1997), Spania (2 — 2005, 2013), Croația (1 — 2003), URSS (1 — 1982), Cehoslovacia (1 — 1967) și Iugoslavia (1 — 1986).

Cele 24 de echipe sunt repartizate în patru grupe de câte 6 echipe, în faza grupelor. Primele patru clasate din fiecare grupă se califică pentru faza eliminatorie a optimilor de finală, iar echipele de pe locurile 5-6 evoluează în turneul de consolare ”Cupa Președintelui”.

În faza grupelor, echipele la egalitate de puncte sunt departajate de meciurile directe (număr de puncte, diferență de goluri, cel mai bun atac în acele meciuri) și apoi de golaveraj. În optimi, echipele din grupele A și B se împerechează apoi în funcție de locul ocupat (1A-4B, 2A-3B, 3A-2B, 4A-1B) și la fel se întâmplă în grupele C și D.

Componența grupelor:
Grupa A (Nantes): Franța, Brazilia, Polonia, Japonia, Rusia, Norvegia;

Grupa B (Metz): Spania, Islanda, Slovenia, Tunisia, Macedonia, Angola;

Grupa C (Rouen): Germania, Ungaria, Croația, Chile, Belarus, Arabia Saudită;

Grupa D (Paris): Qatar, Egipt, Danemarca, Bahrain, Suedia, Argentina;

Meciurile din grupe se dispută între 11 și 20 ianuarie, iar optimile de finală au loc între 21 și 22 ianuarie la Paris, Villeneuve d’Ascq, Albertville și Montpellier. Sferturile sunt programate pe 24 ianuarie la Paris, Villeneuve d’Ascq, Albertville și Montpellier, iar semifinalele pe 26 și 27 ianuarie la Paris-Bercy.

Finala mică are loc pe 28 ianuarie, iar finala mare pe 29 ianuarie, ambele la Paris-Bercy.

În 2015, podiumul a fost ocupat în ordine de Franța, Qatar și Polonia.

Meciul de deschidere al competiției are loc miercuri la Nantes, între Franța și Brazilia, în Grupa A, de la ora 21,45.

sursa

Anunțuri

Romania, locul 5 la Europeanul de handbal

Fotografia postată de PRO SPORT.

Cea mai buna reprezentanta a sporturilor de echipa din Romania a incheiat pe locul 5 Campionatul European de handbal feminin din Suedia. Ar fi putut fi si mai bine, dar sa fim multumiti si de ceea ce au realizat fetele, deoarece echipa asta cu multe tinere, stransa in jurul Cristinei Neagu, cea mai buna handbalista din lume, e in formare.
Am vrea noi la multe sporturi sa fim la nivelul asta in Europa!

CSM Bucureşti a câștigat primul meci din Liga Campionilor la handbal feminin

CSM București a învins formația rusă Rostov pe Don cu scorul de 24-21 (12-10), duminică, în Sala Polivalentă ”Ioan Kunst-Ghermănescu” din Capitală, la debutul său în Grupa C a Ligii Campionilor la handbal feminin. Marcatoarele campioanei României, dar şi câştigătoare a Ligii Campionilor în 2016, au fost Gullden 6 goluri, Mehmedovici 5, Lobach 4, Torstensson 2, Martin 2, Niombla 2, Grubisici 2, Manea 1. Pentru Rostov s-au remarcat Ilina 6 goluri şi Cabral Barbosa 5 reuşite.

Din grupa C mai fac parte echipele Gyor (Ungaria), care este antrenată de selecţionerul României, Martin Ambros, şi FC Midtjylland (Danemarca). Cele două echipe au jucat sâmbătă, iar Gyor s-a impus categoric, scor 31-19.După prima etapă, Gyor şi CSM Bucureşti au câte 2 puncte, iar Rostov Don şi FC Midtjylland sunt pe locurile 3-4, ambele cu 0 puncte.

Următoarele partide ale CSM-ului sunt programate astfel: FC Midtjylland – CSM Bucureşti (22 octombrie), CSM Bucureşti – Gyor (28 octombrie), Gyor – CSM Bucureşti (4 noiembrie),  Rostov – CSM Bucureşti (11 noiembrie) şi CSM Bucureşti – FC Midtjylland (20 noiembrie).

Primele trei clasate în fiecare din cele patru grupe preliminare se vor califica în grupele principale, în care se va juca pentru sferturile de finală, iar ulterior pentru Turneul Final Four de la Budapesta, programat în perioada 6-7 mai 2017.

În 2016, CSM Bucureşti a câştigat Liga Campionilor în premieră pentru o echipă din România, fiind condusă atunci de antrenorul danez Kim Rasmussen, care a preluat ulterior naţionala Ungariei. CSM Bucureşti a fost preluată în această vară tot de un danez, Jakob Vestergaard, cel care a mai activat la campioana României din postura de director tehnic.

VIA


Cea mai mare dintre echipele mici a castigat Euro 2016

Avem o campioana europeana la fotbal in premiera: Portugalia, care a invins tara-gazda, Franta, in finala EURO 2016, dupa prelungiri, cu 1-0, prin golul rezervei Eder, intr-un scenariu, parca, in oglinda cu turneul din 2004. Atunci, invingatorii de aseara, pe atunci gazde, erau invinsi de Grecia, in cea mai mare surpriza din istoria CE. Dar cred ca aici se opresc asemanarile dintre cele doua evenimente.

Este, de fapt, primul mare titlu castigat de una dintre cele mai constante echipe nationale ale fotbalului european (cu patru semifinale in ultimele cinci editii si o prezenta obisnuita la turneele finale), dar care nu traise pana acum bucuria cuceririi unui trofeu. O tara cu traditie la fotbal, care i-a dat lumii pe Eusebio, Figo, Rui Costa, Deco, Fernando Couto sau Pauleta. Cred ca putem vorbi de cea mai mare echipa dintre cele considerate mai mici. Nu are valoarea sau imaginea Germaniei, Italiei sau Spaniei, dar nici prea departe de ele nu este.

O echipa care graviteaza in jurul vedetei sale, Cristiano Ronaldo, care, insa, a iesit aseara prematur din joc, accidentat, ceea ce cred ca i-a indarjit pe coechipierii lui, i-a mobilizat suplimentar. Astfel, ei au rezistat in fata Frantei, care a ratat marile ocazii ale finalei si l-a facut erou pe Rui Patricio, portarul advers, si, una peste alta, parea sa aiba toate datele pentru a castiga meciul si, totodata, competitia. Dar aceasta echipa nu inseamna doar Ronaldo, aveau multi sa descopere, aici se impletesc talentul si dorinta de afirmare a unui Renato Sanches, Joao Mario sau William Carvalho cu experienta lui Pepe, Nani sau Ricardo Carvalho.

Apropo de tineri, echipa sub 21 de ani a pierdut finala Europeanului de anul trecut, in fata Suediei, la 11 m, iar din lot faceau parte, printre altii, W. Carvalho si J. Mario, componenti de baza ai nationalei mari la Euro 2016. Asadar, echipa are si viitorul asigurat, fiindca pepinierele locale produc mereu viitoare staruri ale fotbalului, care sa fie vandute pe sume mari la cluburile de elita ale Europei.

E clar ca si norocul a jucat un rol important, deoarece evenimentele s-au succedat in asa fel incat Portugalia a ajuns in fazele eliminatorii cu doar trei egaluri , in optimi si sferturi au castigat dupa prelungiri si/sau lovituri de la 11 m, iar in semifinale au intalnit una din revelatiile editiei, Tara Galilor. Dar asta nu le ia din merite fotbalistilor lusitani, fiindca, in sport, cand valorile sunt apropiate, echipa care castiga mai poate avea de partea ei, pe langa valoare, si sansa. A fost inca o dovada ca fotbalul nu e vreo proiectie infailibila pe calculator, oricand surprizele se pot produce.

Pe final, inca un detaliu: Mai tine cineva minte ca parcursul Portugaliei in calificarile pentru Euro 2016 a inceput cu o infrangere pe teren propriu, 0-1 cu Albania? Si iata-i unde au ajuns. Sa speram ca si Romania va merge pe un drum nou cu noul selectioner german si va face din esecul cu aceeasi Albanie, de la Euro doar o amintire neplacuta.

 

Ce astept de la Romania la Euro 2016

Azi incepe in Franta a 15-a editie a Campionatului European de fotbal si pentru prima data dupa 8 ani, va participa si nationala Romaniei care, dupa cum stiti, va juca in grupa A, impotriva tarii gazda, Elvetiei si Albaniei.

Chiar daca a fost obtinuta dintr-o grupa accesibila, chiar daca actuala generatie nu mai are jucatori de valoare, iar jocul „tricolorilor” nu este unul atragator, aceasta calificare la EURO 2016 ne-a bucurat pe noi toti, suporterii nationalei, ai fotbalului romanesc, chiar asa intr-un declin accentuat, asa cum e in momentul de fata.

Mie, unuia, mi-era dor de serile acelea care ne aduna la un loc, care ne provoaca sa comentam, sa reactionam puternic la fazele din jocurile alor nostri, de frenezia care invaluie un meci mare al Romaniei. Ne-am uitat anii astia la turneele finale ca la un spectacol fotbalistic de clasa, dar unii dintre noi s-or fi intrebat: ar fi avut loc si Romania aici? Ar fi avut sanse la victorii sau s-ar fi facut de ras?

De data aceasta, Romania este parte integranta din acest eveniment major si are mai multe sanse ca oricand sa se afirme, sa lupte pentru a lasa o impresie favorabila pe scena europeana si sa creeze amintiri placute suporterilor, fie ei aflati pe stadion sau de acasa: are o grupa potrivita, poate beneficia de noul format al C.E. si va juca, in premiera, in meciul de deschidere, impotriva tarii gazda, iar primul meci la un campionat starneste interes pretutindeni, oricine ar juca.

De la ultimul Euro jucat, s-au schimbat multe, mai degraba in rau. Am schimbat de trei ori selectionerul si dupa alegerile facute, am ramas cu impresia ca batem pasul pe loc, s-au retras liderii generatiei anterioare, Mutu si Chivu, jucatorii de azi nu prea prind postul de titular la echipele din strainatate unde joaca, echipe intregi din fotbalul intern s-au desfiintat sau sunt in pragul colapsului.

Si totusi, iata-ne aici, asa cum am visat, din nou la un turneu final, primul cu 24 de echipe si unde actuala generatie este datoare sa-si joace sansa de a intra in istorie. Sa-i fim alaturi si sa ne bucuram de sarbatoarea fotbalului continental, de azi incepand, pentru fix o luna!

O noua finala spaniola plina de emotii

Real Madrid a castigat pentru a 11-a oara Liga Campionilor, performanta pe care nu a mai atins-o niciun club din Europa. Cel mai bogat club din lume s-a impus din nou in cea mai valoroasa competitie de fotbal de pe continent. Realul ne-a aratat, in finala de sambata, ca are nu doar jucatori de mare valoare, ci si noroc, care i-a fost alaturi si in fazele eliminatorii, acolo unde n-a intalnit echipe de top, precum adversara ei, Atletico, de exemplu dar si-n finala de la Milano.

Si mai are un antrenor, Zinedine Zidane, care impune respect datorita carierei extraordinare pe care a avut-o, dar pe care acest trofeu nu-l transforma, instantaneu, si intr-un  mare antrenor, deoarece, fiind la inceputul carierei, mai are multe de demonstrat. Totusi, Zidane a intrat deja in istorie, ca al saptelea antrenor care castiga Cupa si ca antrenor si ca jucator dar si primul care castiga ca jucator, principal si secund.

Se spune ca la echipele intesate de staruri ale fotbalului mondial, precum Real, Barcelona, Bayern, PSG etc., rolul antrenorului e minor, fiindca, prin valoarea lor si prin faptul ca-si unesc fortele spre atingerea obiectivelor, fotbalistii pot juca si singuri. Eu nu cred ca e chiar asa, un antrenor mare stie sa scoata maximum de la jucatorii pe care ii conduce dar si din combinatia de personalitati si orgolii din echipa sa. Vom vedea daca Zidane va reusi sa confirme acest succes cu care si-a inceput cariera.

Dincolo, e cu totul altceva. Atletico a pierdut, din nou, in fata Realului, intr-o finala europeana, la doar doi ani distanta. Au consolarea ca ii inving sistematic in campionat (Real a castigat un meci din ultimele zece cu ei in La Liga), dar, poate ar da din victoriile interne pentru un succes european. Atletico e antrenata de cinci ani incoace, de Diego Simeone, care m-a facut sa il admir pentru pasiunea arzatoare cu care isi conduce echipa.

Este o echipa care s-a ridicat foarte mult in ultimii ani, cand a reusit sa incurce granzii Real si Barcelona si care, desi e recunoscuta pentru forta defensiva, a aratat o fata mult mai agreabila, mult mai ofensiva. E genul de formatie care trebuie sa munceasca foarte mult pentru ceea ce obtine si care s-a reconstruit mereu, dupa ce i-au tot plecat din jucatori (mai ales atacanti). Este o echipa care se da greu batuta si ca acum doi ani, ca si acum, doar soarta a ingenuncheat-o.

 

Ce inseamna succesul lui CSM Bucuresti in Liga Campionilor

CSM Bucuresti a reusit o performanta istorica, prin castigarea Ligii Campionilor la handbal feminin, anunta toate buletinele de stiri. Dar ce inseamna asta, cu adevarat?

Eu cred ca este cel mai important rezultat al sportului romanesc de echipe dupa 1989, tinand cont de nivelul competitiei, de adversarele infruntate si de faptul ca nicio alta formatie din Romania nu a mai ajuns atat de departe intr-un sport in aceasta perioada de timp. (Un succes asemanator este doar victoria Stelei in finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal din 1986). In 2010 Oltchim Rm. Valcea a mai ajuns in finala Ligii Campionilor, tot la handbal feminin, dar pe care a pierdut-o.

In plus, consider ca nu se va compara un sport de echipa cu unul individual, ca popularitate. Si ca tot vorbeam de fotbal, ganditi-va ce ar insemna azi sa castige o echipa din Romania Liga Campionilor  (e o utopie, stim cu totii). Dar cat s-ar vorbi despre asta? Zile in sir, poate saptamani. In acest caz, nu cred ca va rezista prea mult pe prima pagina rezultatul handbalistelor.

Acest rezultat nu e doar surprinzator, ci de-a dreptul miraculos. CSM a ocupat locul 4 din 6 echipe in grupa de calificare, era vazuta cu cele mai mici sanse dintre cele patru semifinaliste, era la prima participare in aceasta competitie, si a invins in finala un colos la handbalului, Gyor, chiar la el in tara, intr-o finala de neuitat, incheiata dupa aruncarile de la 7 m.

Handbalul romanesc traieste clipe de gratie, echipa nationala de fete a luat medalia de bronz la Mondiale, s-a calificat fara emotii la JO si, acum, o echipa de club a castigat cea mai valoroasa competitie din Europa. Iar astea sunt si meritele antrenorilor nordici, oameni cerebrali, mai calmi, care au umblat la psihicul jucatoarelor (sector fara de care nu se mai poate imagina performanta in ziua de azi) si au adus o alta mentalitate in sportul autohton.

Presedintele Federatiei Romane de handbal spunea dupa meci ca „va mai trece timp pana cand fetele isi vor da seama de ce au realizat, de magnitudinea performantei lor”. Poate nici noi, obisnuiti sa avem asteptari prea putin implinite de la fotbalisti, nu stim cum sa primim un asemenea rezultat la un sport la care traim constant bucurii, dar care nu a devenit, inca, sport national, cum spune o campanie a Federatiei, nu a reusit sa inlocuiasca sau sa concureze fotbalul in inimile suporterilor.