Donald Trump- omul imprevizibil

Al 45-lea presedinte din istoria Americii, Donald Trump, a fost instalat ieri, in mod oficial, in functie. Victoria lui la alegerile din noiembrie 2016 a surprins pe toata lumea care s-a intrebat, de atunci, ce va aduce pentru America, dar si pentru mapamond, „era Trump”, asa cum s-a grabit s-o numeasca presa.

De obicei, un nou inceput in politica este intampinat cu speranta si curiozitate, dar de aceasta data, lumea este destul de sceptica, fiindca este vorba de o persoana fara experienta politica, cunoscuta mai degraba datorita carierei sale de mare succes in lumea afacerilor si emisiunilor TV, tip reality-show, pe care le-a condus. Dar, in acelasi timp, un candidat care a castigat alegerile datorita sistemului de vot american, unde electorii au avut o pondere mai mare decat votul popular.

Trump este un personaj imprevizibil, controversat, un tip care s-a remarcat prin stilul direct, lipsit de diplomatie, coleric, care a rostit in campania electorala declaratii care au suparat mai multe categorii sociale, precum femeile sau imigrantii si care n-au reusit sa ofere incredere cu privire la subiecte delicate din politica externa. Si asta cu atat mai mult cu cat ne aflam intr-un context international tensionat.

Dar presedintia SUA, cred, cea mai mare putere mondiala, nu se va compara cu niciuna dintre ipostazele in care s-a aflat in trecut, fiindca deciziile pe care le ia seful statului american pot sa afecteze intreaga omenire. Este o responsabilitate foarte mare, care va presupune, desigur, si consiliere din partea membrilor administratiei, deoarece presedintele nu poate sa hotarasca de unul singur.

Asadar, putem spune ca si America dar si lumea plonjeaza in necunoscut, odata cu alegerea lui Trump si ne ramane doar sa urmarim evolutia lucrurilor, cu speranta ca mandatul lui nu va zdruncina un echilibru si asa fragil al relatiilor internationale.

Black Friday: Pentru amatorii de „chilipiruri”

Ati auzit, cel putin o data, saptamana trecuta, de vinerea neagra, vinerea reducerilor sau cum mai este ea cunoscuta in popor, Black Friday. Nu aveati cum sa scapati de anuntul asta, intr-atat a fost de invaziv, decat daca v-ati fi izolat in ultimele zile de orice sursa de informare. „Publicitarii” vor spune ca si-au atins scopul, oamenii au aflat macar de existenta acestei campanii. Mai exact, ne-am pomenit cu inca un „obicei” de la prietenii nostri, americanii, de la care am mai preluat si alte sarbatori cu bratele deschise.

Se pare ca aceasta „Black Friday” deschide sezonul sarbatorilor de iarna in America, unele ultra-comercializate. Si ce formula ar putea merge mai bine la potentialii cumparatori decat sa le spui  ca vinzi ceva la pret redus, la „promotie”, sau macar sa ii faci sa creada asta. Romanii (si, in mod sigur, nu doar ei) reactioneaza imediat si se inghesuie la primul magazin ce le promite oferte „de nerefuzat”. Le e necesar sau nu, sa fie acolo, ca nu se stie…

De la electrocasnice (in principal) la incaltaminte se vinde orice. In mediul online, comertul infloreste, site-urile nu rezista afluxului de oameni dornici de chilipiruri si pica, la fel ca in zilele cand se dau rezultatele la Bacalaureat. Ar fi de presupus ca majoritatea e multumita. Si, totusi, nu e asa. Operatiunea se transforma intr-o isterie. In marile magazine, lumea devine neincrezatoare cu privire la veridicitatea reducerilor si doar o mica parte simte ca a iesit castigata din afacerea asta.

Ce sa ne mai amagim, sunt vremuri in care reclamele incearca sa ne convinga sa cheltuim in nestire, iar brandurile incearca sa ne ia mintile. Nu vreau sa sune ciudat, dar mi-as dori sa ne pastram, totusi, discernamantul.

Unde v-a prins 11 septembrie?

 

Va vine sa credeti sau nu, au trecut 10 ani de la 11 septembrie 2001. Cu totii stim ce a insemnat ziua asta pentru istorie- atentatele teroriste comise asupra turnurilor gemene ale World Trade Center si asupra Pentagonului. Ziaristii i-au zis, deseori, „ziua care a schimbat lumea” si nu mi se pare doar un titlu comercial. Chiar asa e, din acel moment, lupta impotriva terorismului a devenit o preocupare globala. 

Acum zece ani priveam curios, dar fara a intelege prea multe, la televizor, cum intrau avioanele in turnurile de la WTC. Chiar si asa, mi-am dat seama ca se intampla ceva grav, era un moment care socase intreaga lume. Imaginile care se repetau la nesfarsit si, apoi, toate povestile din jurul acelei zile au creat perspectiva tragediei americane, ale carei efecte aveau sa vizeze intreaga lume. Cele mai grave atentate din istorie au fost, probabil, si cel mai mediatizat eveniment al ultimilor 10 ani.

Data de 11 septembrie 2001 este un moment de rascruce in lupta impotriva terorismului international. O lupta care a imbracat diferite forme, unele mai agresive care au dus la rezultate foarte triste, altele concretizate in sporirea masurilor de securitate oriunde este nevoie. De acum terorismul nu mai era un fenomen izolat.

 Si totusi, ziua asta a dat nastere si unui noian de teorii ale conspiratiei, unii fiind de parere ca totul a fost o inscenare a americanilor pentru a-si justifica viitoarele razboaie impotriva lumii arabe. Si totusi, imi vine greu sa cred o asemenea varianta. In fiecare an, apar noi cercetari, noi descoperiri, noi informatii pe care aparatorii celor doua tabere le folosesc pentru a ne convinge ca ei au dreptate. Un lucru e sigur: terorismul international e o amenintare reala, iar atentatele de la 11.09 au  modificat total si iremediabil prioritatile lumii in care traim.

Miss World nu e pe bune?

Citeam in aceasta dimineata ca tanara americanca Alexandria Mills a castigat aseara titlul de Miss World 2010, la capatul competitiei desfasurate in China. Pe locul al doilea în competiţie s-a plasat reprezentanta din Botswana, Emma Wareus, în timp ce Adriana Vasini, reprezentanta Venezuelei, a ocupat locul al treilea.

Numai ca inaintea galei, se spunea ca alta concurenta ar fi favorita pentru cucerirea acestui titlu, si anume o norvegianca, care, din pozele pe care le-am vazut, ar fi meritat mai mult sa castige. Ceea ce, insa, nu ar fi convenit organizatorilor chinezi, care sunt foc si para pe nordici dupa ce acestia au acordat Premiul Nobel pentru Pace unui disident chinez care face puscarie fiindca lupta pentru democratie in China.

Se stie ca la concursurile de frumusete nu conteaza exclusiv cat de bine arati (concept subiectiv, deoarece nu toti avem aceeasi idee despre frumusetea feminina) ci trebuie sa ai si ceva glagorie si sa mai punctezi si in alte probe, dar in cazul concursurilor internationale, iata ca si politica isi baga coada, sunt interese mari si astfel li se da apa la moara conspirationistilor care sustin ca astfel de gale nu sunt „pe bune”. Voi ce ziceti?

SUA castiga CM de baschet!

SUA a castigat finala CM de baschet, 81-64 (42-32),impotriva tarii gazda, Turcia si sunt noii campioni mondiali. Americanii nu mai castigasera un titlu mondial din 1994.

Trebuie remarcat ca este o echipa complet noua, niciun jucator din cei 12 facand parte din echipa olimpica, castigatoare la Beijing a medaliei de aur! Nu au fost prezente vedetele din NBA: Le Bron James, Carmelo Anthony sau Dwayne Wade, ci jucatori mai tineri precum Kevin Durrant, cel care a avut evolutii foarte apreciate la acest Mondial, de altfel fiind ales si cel mai bun jucator ale acestei editii.

Oaza marilor

Oasis of the Seas, October 30 2009.jpg

Cel mai mare vas de croazieră din lume, „Oasis of the Seas“ („Oaza mărilor“) a fost lansat la apă în portul finlandez Turku, la 28 octombrie anul acesta si va avea prima sa calatorie pe data de 1 decembrie, de la Fort Lauderdale, portul sau de inregistrare, aflat in statul Florida, spre statul Haiti.

Vasul, care a costat 900 milioane de Euro, este ultraluxos si ca date tehnice, sfideaza toate standardele de pana acum: are 360 de metri lungime, 47 metri lăţime şi 65 metri inaltime de la linia de plutire, va putea caza peste 6.000 de pasageri. 

Printre alte numeroase tentatii, propune nu mai putin de sapte ” cartiere” pentru toate gusturile, cel mai mare fiind denumit dupa faimosul parc newyorkez, Central Park precum si de niste apartamente de circa 150 m patrati cu vedere la mare dar si multe alte minunatii  incat nu-ti vine a crede ca esti totusi pe mare.

Ziua Spaniei

Astazi e ziua nationala a Spaniei sau Ziua Hispanităţii. Ea marcheaza Descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 octombrie 1492.

In anul 1981, un decret regal a declarat ziua hispanitatii ca zi nationala, subliniind legaturile Spaniei cu comunitatea hispanica de pretutindeni. Din 1987, Spania serbeaza ziua nationala la data care Columb a sosit in America, moment cu care a inceput o expansiune ce va duce la crearea Imperiului Spaniol. Este o a doua sarbatoare nationala a Spaniei, alaturi de 6 decembrie, ziua Constitutiei.

Din anul 2000, 12 octombrie este si Ziua Fortelor Armate Spaniole, prilej cu care are loc si o parada militara la care iau parte familia regala si primul-ministru.

Drapelul Spaniei

Sarbatorile noastre si ale lor

Am intrat in saptamana celei mai gretoase sarbatori din an: Ziua Indragostitilor, sau in denumirea oficiala Valentine’s Day. Aceasta sarbatoare a aparut pe filiera americana si a intrat in „traditia’ romaneasca din cauza mediatizarii excesive care a inoculat ideea ca in fiecare an, pe 14 februarie, se sarbatoresc cei indragostiti, isi fac cadouri, declaratii de amor etc… pentru ca in ultimii ani sa se puna accentul mai mult pe partea comerciala a sarbatorii, ceea ce a facut promovarea acestei zile si mai iritanta.

Am sperat ca traditia Valentine’s Day se va mai pierde, odata cu trecerea anilor, dar n-a fost asa, s-a impus chiar mai mult in constiinta publica si ca urmare, a aparut Dragobetele, o sarbatoare pur romaneasca a dragostei, ca o reactie la varianta americana, ceea ce i-a facut pe unii sa afirme ca, daca nu exista Sf. Valentin, nu am aflat nici de Dragobete. Foarte rau, zic eu, daca trebuie sa apara sarbatori straine ca sa le descoperim pe ale noastre.  

In opinia mea, ce a deranjat in principal la Ziua Indragostitilor a fost faptul ca s-a impus o anume zi pentru celebrarea dragostei, cand se presupune ca doi oameni care se iubesc isi arata sentimentele in fiecare zi si nu le trebuie o zi anume pentru a face acest lucru. Apoi mai e vorba de preluarea sarbatorii de la straini (mai ales ca era vorba de americani), ceea ce a enervat si mai mult, considerandu-se ca e vorba de copierea unor traditii ale altor popoare, din neputinta celor autohtone de a se impune. 

De ce n-am prelua, astfel, dupa Valentine’s Day si ciudatenia numita Halloween, si Ziua Recunostintei, de exemplu (n-ar fi rau)? Nu e suficient de comercial conceptul?

Ziua lui Obama

De astazi America are oficial un nou presedinte.  Barack Obama a fost investit ca sef al statului american si a depus juramantul de credinta in urma unei ceremonii fastuoase dar si incarcata de simboluri.

Am revazut si reauzit oameni obisnuiti, nu neaparat de culoare, care s-au declarat plini de speranta  in ce priveste schimbarile in bine pe care le va aduce Obama, pe care cu totii parca-l privesc ca pe salvatorul lumii, desi eu nu cred ca are puteri miraculoase sau chiar daca intentiile-i sunt bune, s-ar putea sa nu depinda numai de el infaptuirea unor lucruri mari.

A fost intr-adevar o zi care va ramane in istorie, in care a fost inscaunat primul presedinte de culoare din istoria Americii. Urmeaza, insa, un mandat in care Obama are o misiune foarte dificila, aceea de a nu-i dezamagi pe americanii care si-au investit toate sperantele in el, dupa mandatele lui Bush jr.

Bolt si Obama, oamenii anului

Usain Bolt, atletul jamaican care a obtinut 3 titluri olimpice la Beijing,(100m,200m si 4×100 m), toate cu stabilirea de noi recorduri, a fost desemnat „Campionul Campionilor in 2008” de publicatia franceza L’Equipe, el fiind urmat de inotatorul american Michael Phelps  (8 titluri olimpice la Beijing!) si nr.1 in tenisul mondial, spaniolul Rafael Nadal.

Barack Obama, presedintele ales al Americii, a fost desemnat omul anului de prestigioasa revista americana Time, mai ales pentru ca „a avut incredere in planificarea unui viitor ambitios intr-un moment intunecat” dar si pentru magnetismul pe care l-a dovedit prin convingerea atator milioane de americani sa-l voteze pentru a deveni sef la Casa Alba.

„Este un an bun sa fii negru”, conchidea un jurnalist american dupa alegerea lui Obama si pare sa aiba dreptate din mai multe motive.

 

Felicitari!