Politicienii s-au dat din nou in spectacol

Astazi s-a produs un moment unic in politica de la noi: partidul de guvernamant si-a dat jos propriul Executiv, la aproape sase luni de la investire, printr-o motiune de cenzura. Aceasta criza, care a cuprins PSD-ul, dar si scena politica in ultima saptamana, pare sa fi luat sfarsit, odata cu debarcarea Guvernului.

Cu toate acestea, nici analistii nu au putut sa determine cauzele care au dus la izbucnirea acestui conflict, fara sa intre pe terenul speculatiilor. Unii au spus ca prim-ministrul Sorin Grindeanu a incetat sa fie mai executantul docil, care sa incuviinteze la tot ce i-a cerut (inclusiv in sensibilul domeniu al justitiei) liderul partidului, Liviu Dragnea, vazut inca de la instalarea echipei de la Palatul Victoria, ca adevaratul sef al Guvernului, drept pentru care acesta l-a inlaturat, fiindca nu-si dorea un premier cu personalitate.

Altii au crezut in varianta oferita publicului chiar de Dragnea, cum ca premierul nu a indeplinit, chiar intr-o jumatate de an, masurile anuntate in programul de guvernare cu care PSD a castigat alegerile si caruia i-a fost evaluata, de catre un tert, prestatia ca fiind una ineficienta.

Cert este ca, oricum ar sta lucrurile, nu trebuia sa se ajunga pana aici. Am vazut, inca o data, ca politicienii sunt capabili sa se rafuiasca aprig intre ei (chiar in interiorul aceluiasi partid), pentru putere, pentru functii si sunt gata sa faca orice compromis pentru a-si atinge scopurile. Cetatenii sunt lasati la coada listei de prioritati, ei fiind buni doar la alegeri, pentru a introduce buletinul de vot in urna.

Mingea se afla acum la presedintele Klaus Iohannis, care poate sa numeasca un nou premier, fie din partea coalitiei de la Putere (PSD-ALDE) sau sa aleaga un alt candidat care sa nu convina majoritatii existente acum. Criza poate continua intr-o noua forma sau se poate incheia, cu un nou Guvern, care sa implementeze sau sa ajusteze masurile din program, mai bine decat au facut-o predecesorii lor.

Dar daca nu va fi asa? Vom schimba Executivul la fiecare sase luni? Nu se poate continua astfel. Intr-un climat constant de instabilitate nu se poate construi nimic durabil, asa incat sa beneficiem cat mai multi de roadele unei bune guvernari.

Cu ce ramanem dupa protestele din ultimele saptamani

De mai bine de o saptamana, suntem martorii unui val de proteste  de o amploare nemaivazuta in Romania dupa Revolutie.

Totul a pornit, dupa cum se stie, de la adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 13, prin care se urmarea aducerea unor modificari legislatiei penale, intr-un mod netransparent si care a starnit foarte multe controverse din cauza prevederilor ei, in special aceea care redefineau abuzul in serviciu. Trebuie mentionat ca in trecut, actuala definitie a acestei infractiuni a fost contestata de unii specialisti in domeniul juridic din cauza ambiguitatii sale care poate crea, la randul ei, abuzuri.

Aceste decizii ale Guvernului, parte a unui proiect mai mare care mai includea, initial,  amnistia si gratierea, luate intr-o sedinta nocturna, au fost interpretate de opinia publica ca o incercare a Puterii de a scapa de dosarele pe care le are in justitie, insusi seful PSD fiind judecat pentru abuz in serviciu.

Daca la inceput acesta a fost motivul demonstratiilor din Piata Victoriei, ele s-au transformat, apoi, intr-unele impotriva coruptiei, hotiei, minciunii, probleme vechi ale Romaniei. Toti cei care au iesit in strada au declarat ca apara un principiu: acela ca legea sa fie egala pentru toti si cei de la Putere sa nu o aplice in interes propriu, discretionar. Intre timp, ordonanta a fost abrogata, dar lumea a continuat sa protesteze, cerand acum demisia Guvernului. In replica, a inceput un alt miting la Palatul Cotroceni, unde un alt grup cere demisia presedintelui Klaus Iohannis.

Altfel, manifestatiile ample, dar pasnice, cu accente impresionante, chiar de spectacol pe alocuri, au crescut in intensitate cu fiecare seara care a trecut si au adunat mii pana la sute de mii in majoritatea oraselor tarii dar si in randul romanilor din diaspora care s-au organizat, in cea mai mare parte, pe retelele sociale.

In epoca internetului si a Social Media, o idee se poate raspandi nemaipomenit de   repede, iar forta retelelor sociale este, in continuare, subestimata la noi. Acolo se exprima o noua generatie care se manifesta altfel si care vrea sa fie ascultata. Desigur, unii pot spune ca o parte dintre cei care se afla in strada ori sunt manipulati, ori sunt adusi de „efectul de turma”,  dar cred ca nu poate fi trecut cu vederea ca au fost foarte multi oameni care au participat in ultimele zile la manifestatii si trebuie vazut ce vor acestia. Daca stam bine sa ne gandim, nu suntem prima tara unde revolte populare au inceput de pe Internet in ultimii ani.

Oricum ar fi, marele castig al miscarii de protest din ultimul timp mi se pare retrezirea unei cunostinte civice in randul conationalilor nostri, pe care mi i-as dori la fel de activi si de convinsi de justetea cauzei pe care o apara, si cu alte ocazii, fiindca sunt atat de multe lucruri de indreptat in tara noastra, chiar si dupa 27 de ani de democratie.

 

Este tineretea un avantaj?

In aceasta saptamana s-au produs doua evenimente care au redeschis discutia despre tinerii care ajung in functii importante: in primul rand, noul guvern include si numele unor nou-veniti, practic niste necunoscuti, care par sa fie investiti cu incredere din partea opiniei publice, in principal, datorita acestei insusiri care va trebui, insa, dublata de valoare. In al doilea rand, alegerea unui tanar de 29 de ani in fruntea Federatiei Romane de Fotbal, privit ca fiind candidatul anti-sistem, cu viziuni largi si o abordare diferita a fenomenului,  fata de predecesorul sau.

Personal, am auzit multe persoane care isi doresc o implicare mai semnificativa a tinerilor in diverse domenii de interes: politica, administratie etc. Acestea spera ca nou-venitii vor reusi, in timp, sa schimbe mentalitati, sa conduca spre progres institutiile pe care le conduc, datorita avantului tineresc, limpezimii mentale, energiei pe care o afiseaza si, nu in ultimul rand, dorintei de a aplica ceea ce au invatat. (N.B.: nu generalizez).

Dar asta e suficient? Bineinteles ca nu. Toti vin cu un dezavantaj care le este reprosat imediat: lipsa de experienta. Dar cum pot sa o castige daca nu incep de undeva? E dilema cu care se confrunta toti aceia care isi cauta un prim loc de munca in zilele noastre. E ca un cerc vicios in care ne invartim cu totii. Apoi, tinerii cu idei bune ar trebui ajutati sa le puna in practica si consiliati periodic de cei maturi. Dar asta e doar teorie si stim cu totii ca nu se intampla prea des asa si ca incepatorii au de infrant opozitia celorlalti.

Si atunci, cu ce ramanem? Doar sa salutam patrunderea unor minti luminate intr-un sistem invechit si sa le dorim sa-l imbunatateasca si sa reziste la presiuni? E putin. Dar, mai inainte de toate, cred ca ar trebui sa facem in asa fel incat noile generatii sa nu mai ia calea strainatatii, la terminarea studiilor.

Viata e in alta parte

Stiu ca e si un titlu de roman, unii l-ar putea interpreta si ca pe un indemn la emigrare, dar nu asta imi propun fiindca , in momentul asta, pentru mine reprezinta o observatie.

Lumea si-a pierdut interesul pentru subiectele asa-zise de actualitate si propuse de mass-media si se ocupa de actualitatea lor imediata: ce punem maine pe masa, cum ne platim facturile si impozitele crescande, cum ne pregatim copiii de scoala care sta sa inceapa, cum ne facem viata mai frumoasa, una peste alta.

A trecut si remanierea Guvernului, dar cine inca mai urmareste politica in tara asta nu asteapta nimic bun de la aceste schimbari de , e satul de subiectul asta. Stie bine ca oamenii politici care preiau functii noi nu vin manati de o dorinta de nestavilit de a face lucruri utile societatii. Nimeni nu mai are un strop de încredere în actualul guvern. E deja o mare diferenta intre „agenda” politicienilor si cea a oamenilor de rand.

Pe voi ce va preocupa azi?

Sanatatea este prioritate nationala

emergency_room_3

Sanatatea este prioritate nationala, spunea la doua vorbe un fost ministru al sanatatii, Stefan Iosif Dragulescu. Doar o spunea, fiindca nu imi amintesc sa fi ramas ceva notabil in urma lui , la minister. Numai ca acesta ar trebui sa fie un comandament dupa care sa se ghideze Guvernele din tara noastra.

Numeroasele derapaje din sistemul sanitar romanesc, din care unele se transforma chiar in tragedii, au loc si pentru ca acest sector nu este tratat la justa valoare. Iar principala cauza este scoasa la iveala cu fiecare ocazie: subfinantarea sistemului sanitar.

Cred ca suntem cu totii de acord ca sanatatea este cel mai de pret bun al omului. Si atunci de ce nu avem grija de ea? Medicii sunt platiti prost, si nu corespunzator muncii, responsabilitatii si pregatirii pe care o au. Si astfel ajungem la exodul medicilor in strainatate- o tema mult dezbatuta in ultimul timp. In plus, se generalizeaza cand se vorbeste despre medicii care nu-si fac treaba sau iau spaga, nu sunt toti la fel, sunt si atatia oameni competenti in sistem.

Apoi, am inteles ca Romania aloca cei mai putini bani pentru sistemul de sanatate dintre statele UE, iar din cauza recesiunii va cheltui si mai putin. Adica tocmai acolo nu ar trebui sa umble, statul reduce fondurile. Nu in ultimul rand, sistemul sanitar acuza lipsa de personal si imposibilitatea de a face angajari, mai mult se fac si disponibilizari, doar suntem in criza si trebuie sa degrevam sistemul bugetar.

Dupa parerea mea, sanatatea si educatia ar trebui sa-i preocupe, in primul rand, pe cei de la Putere, oricine-ar fi ei. Nu cu dispret sau nepasare trebuie tratate aceste prioritati nationale.

A cazut guvernul!

De felul meu, nu abordez subiecte politice pe blog, dar cateodata, la evenimente deosebite, imi permit sa ma abat de la acest principiu.
Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR a fost adoptată, marţi, cu 258 de voturi pentru şi 176 de voturi împotrivă, ceea ce a dus la caderea  guvernului condus de Emil Boc.
Uite, asta nu mai vazusem! Un guvern picat in urma unei motiuni de cenzura, e chiar prima oara dupa revolutie cand se intampla asa.
Sa ne para bine, sa ne para rau? La 10 luni dupa instalarea in functie si la 2 saptamani de la retragerea PSD-ului de la guvernare, guvernul cade, iar criza politica intra intr-o noua etapa.
Criza economica aveam de mult.
Ce se va mai intampla de acum, nu putem sti. Poate doar presedintele stie.