Cu ce ramanem dupa protestele din ultimele saptamani

De mai bine de o saptamana, suntem martorii unui val de proteste  de o amploare nemaivazuta in Romania dupa Revolutie.

Totul a pornit, dupa cum se stie, de la adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 13, prin care se urmarea aducerea unor modificari legislatiei penale, intr-un mod netransparent si care a starnit foarte multe controverse din cauza prevederilor ei, in special aceea care redefineau abuzul in serviciu. Trebuie mentionat ca in trecut, actuala definitie a acestei infractiuni a fost contestata de unii specialisti in domeniul juridic din cauza ambiguitatii sale care poate crea, la randul ei, abuzuri.

Aceste decizii ale Guvernului, parte a unui proiect mai mare care mai includea, initial,  amnistia si gratierea, luate intr-o sedinta nocturna, au fost interpretate de opinia publica ca o incercare a Puterii de a scapa de dosarele pe care le are in justitie, insusi seful PSD fiind judecat pentru abuz in serviciu.

Daca la inceput acesta a fost motivul demonstratiilor din Piata Victoriei, ele s-au transformat, apoi, intr-unele impotriva coruptiei, hotiei, minciunii, probleme vechi ale Romaniei. Toti cei care au iesit in strada au declarat ca apara un principiu: acela ca legea sa fie egala pentru toti si cei de la Putere sa nu o aplice in interes propriu, discretionar. Intre timp, ordonanta a fost abrogata, dar lumea a continuat sa protesteze, cerand acum demisia Guvernului. In replica, a inceput un alt miting la Palatul Cotroceni, unde un alt grup cere demisia presedintelui Klaus Iohannis.

Altfel, manifestatiile ample, dar pasnice, cu accente impresionante, chiar de spectacol pe alocuri, au crescut in intensitate cu fiecare seara care a trecut si au adunat mii pana la sute de mii in majoritatea oraselor tarii dar si in randul romanilor din diaspora care s-au organizat, in cea mai mare parte, pe retelele sociale.

In epoca internetului si a Social Media, o idee se poate raspandi nemaipomenit de   repede, iar forta retelelor sociale este, in continuare, subestimata la noi. Acolo se exprima o noua generatie care se manifesta altfel si care vrea sa fie ascultata. Desigur, unii pot spune ca o parte dintre cei care se afla in strada ori sunt manipulati, ori sunt adusi de „efectul de turma”,  dar cred ca nu poate fi trecut cu vederea ca au fost foarte multi oameni care au participat in ultimele zile la manifestatii si trebuie vazut ce vor acestia. Daca stam bine sa ne gandim, nu suntem prima tara unde revolte populare au inceput de pe Internet in ultimii ani.

Oricum ar fi, marele castig al miscarii de protest din ultimul timp mi se pare retrezirea unei cunostinte civice in randul conationalilor nostri, pe care mi i-as dori la fel de activi si de convinsi de justetea cauzei pe care o apara, si cu alte ocazii, fiindca sunt atat de multe lucruri de indreptat in tara noastra, chiar si dupa 27 de ani de democratie.

 

Anunțuri

Cum a castigat un politician cvasi-cunoscut alegerile: Klaus Iohannis

iohanis-presedinte

Alegerile prezidentiale au avut parte de un deznodamant imprevizibil: Klaus Iohannis a castigat cel mai important scrutin al anului in dauna premierului Victor Ponta si va fi presedintele Romaniei pentru urmatorii cinci ani. Analize referitoare la victoria lui Iohannis s-au tot facut, eu vreau sa spun aici ce mi-a atras mie atentia  in aceasta campanie.

In primul rand,votul negativ a triumfat din nou, a fost un vot cu caracter pronuntat anti-PSD, alegatorii au sanctionat astfel guvernarea din ultimii doi ani si n-au vrut sa dea toata puterea partidului pe care il asociaza cu coruptia si cu baronii locali. Iar cei care n-au fost condusi doar de ideea „sa nu iasa celalalt” au optat pentru Klaus Iohannis pentru ceea ce le-a propus acesta: un politician care nu respecta tiparul cu care fusese obisnuit electoratul roman, un tip civilizat, diplomat, care nu si-a atacat adversarii pentru a se pune in sine intr-o lumina favorabila.

De altfel, in toti acesti ani, m-am intrebat cum se va comporta succesorul lui Basescu in aceasta functie, fiindca dupa zece ani cu presedintele-jucator care a divizat tara, imi doream un sef de stat mai putin conflictual, ci mai degraba conciliant. E posibil ca unii dintre cei care l-au votat sa-l fi vazut pe Iohannis ca detinator al acestor calitati, ca opus al lui Basescu.

Aici m-a frapat altceva: Despre Iohannis nu stiam mai mult decat ca a condus un oras mare si prosper ca Sibiul, fiind ales si reales din 2000 incoace. Toate defectele, punctele slabe pe care le-ar putea avea (ex. lipsa de experienta in politica mare) i-au fost trecute cu vederea. Din contra, unele dintre acestea i-au fost expuse publicului ca niste calitati sau, mai mult, ca pe niste virtuti, mereu contrapus rivalului sau in alegeri, Victor Ponta, care, desi e un politician mai tanar, a fost vazut ca un reprezentant al sistemului de putere care a condus si pana acum Romania.

Alegatorii si-au pus atat de multe sperante in Iohannis, incat sper sa nu-si dezamageasca prea tare numerosii sustinatori, odata cu trecerea timpului. N-ar fi pacat de atatea iluzii risipite? Altfel, ca sa vedeti ce inseamna destinul: Iohannis putea deveni premier in trecut (s-a opus Basescu), putea deveni vicepremier si ministru (s-a opus Ponta), acum va deveni presedinte, dupa ce l-a invins pe al doilea si  il va inlocui pe primul.

In al treilea rand, trebuie sa mentionez si aportul tineretului la victoria lui Iohannis. Mult mai activi ca altadata, tinerii si-au mobilizat prietenii de pe retelele de socializare la vot si apoi la manifestatii. Scandalul votului obstructionat din diaspora a fost doar scanteia care a aprins focul unei revolte consumate pe Internet. Mediul online s-a exprimat fatis anti-Ponta, inca din timpul campaniei si mi-a fost clar ca in ziua alegerilor, va fi atins apogeul acestor manifestari.

Cu aceasta ocazie, ei au aratat ca sunt uniti, bine organizati si stiu bine ceea ce vor. Astfel, „generatia Facebook”, cum a fost ea denumita de mass-media, n-a mai putut fi ademenita cu propaganda obisnuita, ceea ce i-a lasat in ofsaid pe cei care n-au inteles ca s-au schimbat timpurile, generatiile si, mai ales, mentalitatile.